9 adevaruri despre melatonina, hormonul tineretii

Melatonina reprezinta o substanta chimica naturala minune produsa la nivelul creierului de catre glanda pineala si se sintetizeaza din aminoacidul triptofan. Sinteza acesteia este stimulata de intuneric si redusa de lumina. De asemenea, producerea de melatonina se diminueaza odata cu inaintarea in varsta, inca inainte de perioada de adolescenta.

Inca de la descoperirea ei in urma cu peste jumatate de secol, melatonina s-a aflat in centrul multor experimente stiintifice care au trimis catre aceste noua concluzii

1. Tinerete prelungita! Despre melatonina se spune ca ar ajuta omul sa atinga varsta de 100 de ani cu ajutorul conservarii energiei organismului, dar mai ales pastrarii celulelor tinere. S-a dovedit stiintific la animale – soareci si sobolani – ca melatonina blocheaza procesele de imbatranire. Totusi, parerile medicilor sunt impartite. Cei germani sunt sceptici: “E adevarat ca odata cu inaintarea in varsta, organismul uman produce tot mai putina melatonina. Dar ca administrarea ei sub forma de medicament ar stopa procesul de imbatranire e foarte putin probabil”. Medicii italieni sunt cei convinsi: “Melatonina le poate prelungi oamenilor viata pana la varsta de 100-120 de ani”.

2. Somnifer natural! Intr-adevar, melatonina induce somnul, dar ea nu trebuie luata la liber. Femeile insarcinate sunt amenintate cu avortul, iar diabeticii trebuie sa fie precauti pentru ca melatonina le poate perturba metabolismul.

3. Lupta impotriva cancerului! Tot experimentele pe soareci si sobolani au dovedit ca melatonina incetineste dezvoltarea celulelor cancerigene. Totusi, hormonul n-a devenit pana in prezent un antidot al maladiilor cancerigene.

4. Aliatul sistemului imunitar! Si aici parerile sunt impartite in randul medicilor, unii sustinand ca melatonina poate lupta impotriva infectiilor din organism. Germanii sunt sceptici – rezultatele obtinute pe animale nu s-au dovedit stiintific si pe oameni. Italienii si elvetienii sunt de partea americanilor: sistemul imunitar se intareste.

5. Scut impotriva bolilor batranetii! Imbatranirea este urmarea formarii asa-numitor radicali liberi, combinatii chimice periculoase de acizi. Toti specialistii sunt de acord ca melatonina este capabila sa combata cu brio acesti agresori.

6. Efect tonic! Cu ajutorul melatoninei, omul e totdeauna bine dispus si se elibereaza de stres. Multi pot percepe efectul ca fiind unul tranchilizant. Are si avantajul enorm ca nu creeaza dependenta, asemenea somniferelor.

7. Ajuta ochii! Intr-adevar, experientele facute pe animale au dovedit ca melatonina vindeca anumite forme de glaucom. Teoretic, acelasi efect ar trebui sa il aiba si asupra omului.

8. Consum crescut spre batranete! Cu cat omul imbatraneste, cu atat mai putina melatonina produce organismul sau. Cea mai mare concentrare o atingem intre 1 si 3 ani, varsta la care dormim cel mai mult (intre 12 si 14 ore). La batranete, se produce foarte putina melatonina.

9. Fara efecte secundare! Melatonina nu reprezinta nici un fel de pericol. Corpul tanar o “produce in masa”, o spun medicii italieni. In nici un caz nu trebuie luata in doze mari (germanii). Poate sa produca neliniste, insomnii. Nici antinevralgicul nu se ia totdeauna, ci doar atunci cand exista dureri.

Importanta Somnului

Somnul previne diabetul şi ne antrenează memoria
Ai observat probabil cât de bine te simţi după o noapte de odihnă: eşti mai organizat în gandire, nu te stresezi atât de uşor, iei mai repede decizii… Studiile arată că în timpul somnului creierul se reface şi pune cap la cap ceea ce a asimilat din ziua precedenta.

Potrivit specialiştilor de la Divizia de Medicină a Somnului din cadrul Şcolii Medicale Harvard, corpul nostru are nevoie de somn în aceeaşi măsură în care simte nevoia să respire, să bea apă şi să manânce.
Numeroase studii au fost derulate în ultimii ani pentru a descoperi în ce măsura un somn bun în fiecare noapte ne poate ajuta să prevenim bolile. Un lucru e cert: tulburările de somn de durata pot duce la apariţia diabetului, problemelor de memorie, obezităţii şi bolilor cardiovasculare, arată datele Fundaţiei Naţionale de Somn din SUA.


Învăţăm în timpul somnului!

Marele merit al somnului de noapte este că ajută organismul să se refacă, spun specialiştii. Astfel, în timpul somnului, corpul produce o cantitate mai mare de proteine decât ziua, acestea fiind esenţiale în întărirea sistemului imunitar şi, deci, în lupta cu infecţiile. Un studiu recent realizat la Universitatea de Stat din Michigan, SUA, apărut în Jurnalul Psihologiei Experimentale, întăreşte ipoteze anterioare, potrivit cărora, în timpul somnului,  creierul organizează şi reţine informaţiile importante de peste zi. Tradus, creierul învaţă în somn! ”Analizăm un alt tip de memorie, diferit de memoria tradiţională”, susţine Kimberly Fenn, conducătorul studiului. Avem numeroase dovezi că în timpul somnului, creierul procesează informaţii de care nu suntem conştienţi şi acest lucru poate duce la formarea memoriei atunci cand suntem treji”,  mai spune specialistul.

Soluţie antiobezitate
Formarea memoriei şi a amintirilor nu este singurul beneficiu al somnului.
S-a descoperit că odihna este soluţia pentru rezolvarea uneia dintre cele mai arzătoare probleme a societăţii moderne: obezitatea în randul copiilor. Medicii pediatrii specializaţi în endocrinologie de la Spitalul de Copii din Philadelphia au tras recent concluzia că somnul, în primul rând, reglează cantitatea de insulină în cazul adolescentilor supraponderali. Astfel, previne apariţia diabetului de tip 2. Concluziile acestei cercetări completează studii anterioare, care au făcut legatura între kilogramele în plus şi lipsa somnului. Când corpul nostru este lipsit de somn, echilibrul hormonal se strică şi apetitul pentru grăsimi şi carbohidraţi creşte. Aşadar, vrei să slăbeşti? Înainte de a începe o dietă, modifică-ţi programul de somn.

Persoanele odihnite sunt mai puţin stresate

Acest lucru este un fapt! Un somn bun ajută la scăderea tensiunii arteriale şi a hormonului stresului. De asemenea, organismul reuşeşte să se relaxeze în timpul somnului, ceea ce ne ajută să facem faţă a doua zi mai uşor evenimentelor stresante. Dacă am avea nopţi albe una după alta, am risca să ajungem din ce în ce
mai agitaţi sau chiar depresivi.

Moţăiala în timpul zilei previne hipertensiunea
Nu doar somnul din timpul nopţii este benefic pentru sănătate, ci şi reprizele scurte de odihnă din timpul zilei. Studiile derulate de-a lungul timpului susţin calităţile unui somn scurt la prânz: 20-30 de minute de odihnă ne ajută să fim mai atenţi şi să facem mai puţine accidente. Un studiu realizat de NASA pe piloţi arată că un somn de maximum 40 de minute ajută la îmbunătaţirea performanţelor cu până la 34% şi a atenţiei cu până 100%. O altă cercetare din acest an, de această dată a oamenilor de ştiinţă de la
Colegiul Allegheny din Pennsylvania, SUA, demonstrează că persoanele care dorm în timpul zilei pentru 45 de minute au o tensiune arterială mai scazută.

Suplimentele te pot ajuta

Persoanele care au frecvent tulburări de somn pot să facă în primul rând mici schimbări ale stilului de viaţa ori să apeleze la suplimentele alimentare, la recomandarea medicului.
De ajutor pot fi suplimentele pe baza de melatonină, un hormon care în mod normal ar trebui sintetizat în organism, la nivelul creierului, şi care influenţează ritmul nostru somn-veghe. Atunci când în organism sunt cantităţi mai mici din acest hormon, riscul de apariţie a tulburărilor de somn este mare. Melatonina pregăteşte organismul pentru odihnă, favorizând apariţia somnului. Acest hormon reglează temperatura corpului şi stimulează sistemul imunitar. Studiile au dovedit că melatonina de sinteză este de ajutor atât persoanelor cu tulburări de somn, cât şi celor cu demenţă sau cu autism. Persoanele cu autism au frecvent tulburări de somn, din cauza unei deficienţe în eliberarea acestui hormon.