Sindromul picioarelor nelinistite

In timp ce sintagma “picioare nelinistite” a devenit una obisnuita odata cu aparitia pe piata mondiala a medicatiei folosita in acest tratament, sindromul picioarelor nelinistite este cu adevarat un termen generic folosit de medici pentru impulsul de a misca membrele inferioare in momentul repausului. Aici pot fi incluse si durerile mari la picioare si chiar de multe ori senzatia de insecte ce se catara pe picioare. Medicatia folosita nu e una noua. Ea este aceasi prescrisa initial pentru a combate miscarea periodica involuntara a membrelor la boala Parkinson.

Sindromul poate fi frustrant din cauza intreruperii sau intarzierii somnului pentru pacient sau pentru partenerul de viata. Cei care sufera de acest sindrom ar putea gasi foarte inconfortabil statul in sezut pentru perioade mai lungi de timp, iar cei cu dureri mari la picioare in timpul mersului ar trebui sa consulte medicul. Dupa o examinare, acesta trebuie sa fie sigur de faptul ca circulatia sangelui prin picioare este buna si sa elimine posibilitatea unei alte suferinte.

Cauza specifica a sindromului este necunoscuta, dar exista mai multe probleme nutritionale care ar trebui sa fie luate in considerare. Deficienta de fier poate provoca sau agrava simptomele acestei afectiuni. Deficientele de alte minerale, precum magneziul, potasiul si calciul, pot contribui de asemenea la crampe si la dureri, precum si la necesitatea agravanta de a misca picioarele. Alte boli, inclusiv Parkinson, scleroza multipla si tulburari ale vaselor de sange pot provoca simptome de crampe sau neliniste la nivelul picioarelor.

Dietele bogate in zahar rafinat, alimentele procesate sau bauturile dulci duc la schimbari severe in nivelul de glucoza din sange. Pentru a corecta sau a preveni aceste simptome este recomandata o dieta saraca in zahar si bogata in fructe si legume proaspete, impreuna cu cereale integrale. Mesele mici si dese ajuta la stabilizarea nivelului de zahar din sange.

Din fericire, tratamentele nutritionale pentru sindromul picioarelor nelinistite poate fi unul de real succes. Folosind o abordare nutritionala nu va indeparta neaparat simptomele peste noapte, dar pacientii au remarcat adesea o imbunatatire in una sau doua luni. Este la fel de importanta si hidratarea cu apa, minimizand in acelasi timp consumul de bauturi racoritoare si cafeina, care scot mineralele utile din organism.

Deficienta de fier poate fi depistata printr-un test de sange si ar trebui sa fie parte dintr-o evaluare a celor ce sufera din cauza acestor simptome ale sindromului. Pacientii cu dureri mari la picioare au nevoie de un spectru larg de vitamine si cereale. Alaturi de magneziu si potasiu, si calciu poate fi adaugat pentru sprijin suplimentar. Vitamina E intervine atunci cand simptomele nu raspund la minerale.

Exercitiile regulate sunt incurajante. Se incepe cu un program simplu de mers pe jos, crescand treptat distanta si viteza in fiecare saptamana. Stretching-ul este esential pentru a ajuta simptomele asociate cu tensiune musculara sau incordare. Exercitii in acest sens trebuie facute de cateva ori pe zi, iar toate grupele musculare ale picioarelor trebuie lucrate.

Efectul stressului asupra creierului

Stresul, care tot mai mult pare a fi o parte inevitabila a vietii de zi cu zi, este o sursa de uzura atat asupra trupului cat si a mintii. Stresul este inradacinat in instinctele noastre de supravietuire de baza cunoscute sub termenul de “lupta sau pleaca”, in creier si corp declansandu-se reactii chimice care sa ne ajute sa gestionam o situatie de criza.

Aproape toata lumea este familiarizata cu simptomele fizice ale stressului intens: batai puternice ale inimii, palme transpirate sau fluturi in stomac. Exista si posibilitatea unei experiente mai putin intense, un stress prelungit fara aceste simptome imediate. Totusi, substantele chimice pe care trupul le produce sunt aceleasi si afecteaza organismul la nivel celular.

Pe termen lung, stressul, anxietatea si depresia au fost legate de un risc crescut de dementa si de boala Alzheimer. De fapt, unele cercetari sugereaza ca stressul pe termen lung stimuleaza cresterea de proteine care ar putea provoca Alzheimer. Si care ar putea duce la pierderi de memorie.

De asemenea, impactul stressului asupra sanatatii creierului este influentat si de alte comportamente care pot afecta de asemenea creierul. Supraalimentarea, consumul de alcool, fumatul cresc riscul de deteriorare a creierului, totul culminand cu accidente vasculare cerebrale.

Invinge stressul pentru sanatatea creierului

Este posibil ca stressul sa fie redus, iar sanatatea creierului sa fie imbunatatita cu 20 de minute de relaxare in fiecare zi. Yoga, o rugaciune si meditatia pot stopa acele gene care sunt activate de stress, potrivit unui studiu al cercetatorilor de la Institutul Benson-Henry de la Spitalul General din Massachusetts.

Cercetatorii au demonstrat ca 8 saptamani de antrenamente de relaxare au dus la schimbari la nivel celular care au contracarat efectele nocive ale stressului. Studiul a fost publicat online in jurnalul PloS One. Printre tehnicile de relaxare recomandate de cercetatorul sef se numara:

  • respiratia profunda
  • Tai chi
  • Qi gong
  • rugaciuni repetitive
  • relaxarea musculara progresiva
  • biofeedback
  • imagistica ghidata

Exista si alte optiuni de stil de viata care au un efect dublu asupra sanatatii creierului. Sunt atat bune pentru creier si pot ajuta la reducerea nivelului de stress:

  • fii activ fizic cel putin 30 de minute pe zi, cinci zile pe saptamana
  • fii adeptul unei diete sanatatoase si echilibrate si bea suficienta apa
  • limitati consumul de alcool
  • dormiti destul (cel putin 6, 8 ore pe noapte)

Daca tehnicile de relaxare si modificarile stitulului de viata nu ajuta la reducerea stressului din viata, consultarea unui profesionist in domeniul medical reprezinta o alta solutie.